Apa

Omul a folosit apa in diferite scopuri, inca din cele mai vechi timpuri. La inceput a folosit apa izvoarelor, paraielor, raurilor, pentru a-si prepara hrana si pentru a se spala. Cu timpul a folosit apa pentru transport. Puterea apei a folosit-o la inceput la morile cu apa si acum la marile hidrocentrale.

Hidrosfera reprezinta totalitatea apelor de pe glob si ocupa 71% din suprafata planetei, incluzand oceanele, marile, lacurile, raurile, apele subterane, ploile, ghetarii etc.

Apa este singurul element din natura care poate lua mai multe forme:

• Forma lichida – oceane, mari, rauri, lacuri etc.
• Forma solida – gheata
• Forma gazoasa – vaporii de apa care se formeaza cand apa se evapora din cauza caldurii, ei sunt invizibili

Apa nu are o forma anume, ati vazut ca ea ia forma vasului in care o punem, de exemplu cand punem apa intr-un pahar ea ia forma paharului, daca varsam apa pe jos ea se imprastie pentru ca nu o mai tine nimic intr-o anumita forma.

Apa in natura are un anumit circuit - ea se transforma in permanenta. Apa care se evapora din cauza caldurii nu dispare pur si simplu, ea se ridica sub forma de vapori si se formeaza norii; cand norii ajung intr-o portiune mai rece apar picaturile de ploaie sau fulgii de zapada si astfel apa ajunge iar pe sol unde este absorbita in pamant. O parte din apa din pamant este folosita de plante ca sa se hraneasca iar o alta parte se aduna in asa-numite rezervoare si isi face loc catre suprafata formand raurile care sunt ape curgatoare si care, in final, ajung in mari si oceane - adica apa ajunge de unde a plecat si circuitul se reia.

Marile si oceanele sunt ape statatoare. Ele sunt sarate pentru ca raurile care se varsa in ele aduc saruri minerale care se depun pe fundul marilor si al oceanelor. Cand apa se evapora, mineralele raman, de aceea apa de ploaie sau zapada nu sunt sarate.

Ati observat ca apa de la robinet nu are culoare. Cu toate acestea va intrebati probabil de unde vine culoarea albastra a marii sau a oceanului? Culoarea albastra este o iluzie optica, pentru ca cerul se reflecta in apa; cand este innorat culoarea marilor si oceanelor se schimba. O alta curiozitate este culoarea verde a lacurilor cu apa linistita - aceasta se datoreaza plantelor verzi din apa.

· Apa este un mare generator de oxigen atmosferic, prin algele care traiesc in ea, si este cel mai mare absorbant si emitator de caldura.

· La nivel mondial se inregistreaza o cerere crescuta de apa, datorita cresterii populatiei globului, dezvoltarii activitatilor economice, accelerarii procesului de urbanizare si cresterii confortului vietii moderne. La nivel planetar, resursele de apa sunt limitate, de aceea se impune gospodarirea ei cu multa grija si acordarea unei importante deosebite asigurarii unei bune calitati a apei potabile. Este datoria noastra sa ne asiguram ca apa sa realizeze functiile sale de intretinere a vietii, de cai de navigatie, de integrare cu alte surse naturale, de materie prima si de asigurare a confortului oamenilor.

· Aparitia vietii a facut ca intreg circuitul apei sa devina complex. Locul ocupat de om in acest circuit nu mai este neglijabil, contrar a ceea ce a fost timp indelungat. Existenta acestuia si dezvoltarea marilor comunitati este strans legata de prezenta apei.

Nu intamplator, marile civilizatii s-au dezvoltat si se dezvolta de-a lungul coastelor marine, fluviilor, lacurilor, izvoarelor si baltilor. Apa i-a dat omului si resurse de trai: alge, pesti, mamifere acvatice, pescuitul fiind una din primele indeletniciri ale omului primitiv.

Apa are si influente negative, printre care se numara inundatiile, unele dintre ele foarte grave si avand drept consecinte pierderea de vieti omenesti, distrugerea gospodariilor, a podurilor, a instalatiilor electrice. De aceea, multe fluvii si rauri din lume au fost indiguite si amenajate pentru a evita astfel de catastrofe.

Importanta apei este binecunocuta pentru cultura plantelor. Ea dizolva substantele nutritive din sol, transformandu-le in solutii diluate, usor de asimilat de catre plante prin intermediul sistemului radicular. In natura plantele dispun de apa provenita din precipitatii, sau o iau din sol, roua, aer etc. Chiarsi in zonele cele mai secetoase plantele procura apa din roua sau aer. Fara umiditate nici o planta nu poate rezista timp indelungat. O planta tanara necesita o cantitate mai mare de apa decat o planta matura, sau o plante in plin stadiu de florificare necesita o cantitate mai mare de apa decat in starea de vegetatie. Daca nu vom tine seama de aceste conditii impuse de ciclul de vegetatie al plantelor, vom putea avea surpriza de a pierde plante. Un exces de umidiatate umple golurile dintre particulele solului, eliminand aerul, astfel respiratia normala a radacinilor este impiedicata, radacinile vor murii treptat, in final distrugandu-se intregul sistem radicular al plantei.Multi dintre noi credem ca plantele din familia Cactaceae fiind plante ce provin din deserturi, cu rezistenta mare la seceta, necesita cantitati mai reduse de apa. Aplicand acesta teorie in practica, dupa o perioada de timp se constata ca plantele isi incetinesc ritmul de dezvoltare, treptat tulpinile se atrofiaza, iar in final plantele mor. Plantele nemaiavand posibilitatea de alimentare normala incepe sa-si consume substantele de rezerva acumulate in tulpina. Volumul acesteia se reduce treptat, iar odata terminate aceste rezerve, planta moare.Nu numai cantitatea ci si calitatea apei este foarte importanta pentru plante. In conditiile in care solul strabatut este calcaros, apa va dizolva sarurile de calciu devenind o apa dura, care nu este indicata plantelor. Calitatea apei consta si in reactia chimica a ei.

Apa in natura

In natura, apa se gaseste in stare lichida, solida si gazoasa. Trecera apei dintr-o stare in alta face sa apara: norii, ceata, ploaia, grindina, roua, bruma, zapada,

poleiul.

Norii se formeaza ca urmare a evaporarii apei din sol si de la suprafata apelor, si a ridicarii vaporilor in straturile superioare ale aerului. Acolo, vaporii, dând de straturi reci de aer, se condenseaza, formând picaturi fine de apa.

Ceata se formeaza in zilele reci, când vaporii de apa se condenseaza foarte aproape de pamânt. In zilele cu ceata, circulatia oamenilor si a vehiculelor este ingreunata.

Ploaia se formeaza când norii trec prin straturile reci de aer, iar vaporii se condenseaza si cad pe pamânt sub forma de picaturi. Ploile sunt necesare vietii plantelor. Ele curata aerul de praf si il racoresc.

Grindina apare vara, când picaturile de ploaie trec prin straturile foarte reci de aer si se transforma in boabe de gheata. Grindina este daunatoare culturilor agricole.

Roua. In noptile senine de vara, vaporii de apa din aer, in atingere cu corpurile reci de pe pamânt, se condenseaza si formeaza stropi mici de apa. Odata cu incalzirea aerului, stropii de apa se evapora.

Bruma. In noptile senine si reci, de toamna sau de primavara, corpurile de pe pamânt se racesc foarte mult. Vaporii de apa care vin in atingere cu aceste corpuri, se condenseaza, iar picaturile de apa ingheata, formând un strat fin alb-stralucitor. Bruma este daunatoare culturilor. Oamenii iau masuri de protejare a culturilor, facând focuri mocnite in gradini sau in livezi. Fumul cald impiedica formarea brumei.

Zapada se formeaza in timpul iernii, când temperatura aerului scade sub zero grade. Picaturile de apa ingheata si se transforma in fulgi de zapada. Fulgii de zapada cad pe pamând, acoperindu-l. Sub zapada, culturile sunt ferite de gerul iernii. Uneori, vântul sufla zapada de pe câmp si culturile pot ingheta; de aceea, oamenii aseaza pe câmpuri un fel de garduri numite parazapezi. Cu cât este mai multa zapada pe câmpuri iarna, cu atât primavara va patrunde mai multa apa in sol la radacinile plantelor.

Lapovita se formeaza iarna, in zilele mai calde, când cad picaturi de apa amestecate cu fulgi de zapada.

Poleiul este o pojghita de gheata care se formeaza iarna deasupra solului, ca urmare a unei ploi marunte. Pe strazi, poleiul ingreuneaza mult circulatia, favorizând accidentele. Plantele au de suferit din cauza poleiului.

Stiati ca…

• unul dintre cele mai obişnuite semne ale

poluării apelor este vegetaţia verde de la

suprafaţă, numită eutrofi e, pentru că acele

plante microscopice se dezvoltă doar în

prezenţa unor substanţe care le sunt prielnice;

• algele şi plantele subacvatice se dezvoltă

atunci când în apă sunt anumiţi compuşi

chimici care le stimulează această dezvoltare;

• ploile acide cauzează catastrofe ecologice,

prin depopularea anumitor lacuri de peşti care

trăiau în aceste ecosisteme, căderea frunzelor,

solurile acide (pe care nu mai cresc plante);

• în poluarea apelor de cele mai multe ori

este implicat ţiţeiul. Practica obişnuită de

spălare a tancurilor petroliere revarsă în apele

globului până la 20 milioane de barili de petrol.

Supravegherea celor care poluează în acest fel

apele este realizată prin sateliţi;

• altă sursă de poluare a apelor sunt apele

reziduale, menajere sau industriale;

• unele dintre cele mai sensibile vieţuitoare la

poluanţi sunt coralii;

• tonă de petrol deversat acoperă cu o

peliculă fi nă 12 kmp de apă;

• topirea gheţarilor ar duce la inundarea

completă a planetei cu un strat de apă gros de

3 km

• …Marea Mediterana a pierdut in ultimul secol, in medie, cate 1 mm pe an? Cauza acestor scaderi se datoreaza atat diminuarii cantitatilor de apa provenite din ploi, cat si multiplelor baraje ridicate pe curusrile fluviilor care se varsa in ea ;

• ... cel mai vechi lac se gaseste in Rusia? Lacul Baikal din Siberia are o vechime cuprinsa intre 20 si 25 milioane de ani. Lacul s-a format intr-o crapatura a scoartei terestre si are o cantitate de apa mai mare decat cea formata din apa tuturor lacurilor de mari dimensiuni din America de Nord. Crapatura in care s-a format inca are efecte asupra lacului, acesta marindu-se cu 2 cm in fiecare an.

Apa folosita in scopuri casnice sau industriale se reintoarce in natura cu proprietati modificate, purtand cu ea deseuri (reziduri) antrenate sau dizolvate. Indepartarea rezidurilor pe cale umeda pare a fi o solutie comoda si economica, dar sarcina de a elimina deseurile din apa este lasata numai pe seama naturii. Astazi insa, cand necesitatile de apa sunt din ce in ce mai mari, posibilitatile naturii sunt de multe ori depasite, iar consecintele se resimt imediat: calitatea surselor naturale este alterata, viata acvatica este periclitata, utilizarea ulterioara devine dificila sau chiar imposibila. O asemenea "rezolvare" se dovedeste profund daunatoare, caci apele uzate devin in majoritatea cazurilor poluate, aducatoare de pagube si de moarte.

Primul semnal de alarma la aparitia poluarii il dau vietuitoarele acvatice marunte. Pentru stabilirea modificarilor calitatii apei, sensibilitatea microorganismelor prezinta o importanta deosebita. In miscare sau fixate pe fund si pe maluri, traiesc miliarde de vietati microscopice care se localizeaza unde gasesc conditii fizico-chimice favorabile (temperatura, lumina, oxigen dizolvat, saruri etc.). La randul lor ele influenteaza compozitia apei si pot asimila, in anumite limite, substantele aduse de apele uzate.

Substantele si agentii care schimba caracteristicile initiale ale apelor naturale in care sunt evacuate se numesc poluanti. Dupa provenienta si caracterele comune se disting urmatoarele tipuri de poluanti:

· substante chimice (sunt numeroase si in continua diversificare provenind din majoritatea industriilor si din gospodarii);

· suspensii (fibre de lemn si celuloza, steril din exploatari miniere sau din cariere, par, oase, deseuri de carne etc.);

· substante organice (reziduuri biologice precum excremente, resturi din industria alimentara, gunoaie etc.);

· produse petroliere (de la foraj-extractie, din rafinarii, de la uzinele
petrochimice, de la transportul naval, auto si prin conducte etc.);

· ape fierbinti (din industrie sau centrale termoelectrice);

· substante radioactive (din atmosfera, in urma exploziilor nucleare,

Sursele de poluare sunt multiple. Poluantii solizi, lichizi sau gazosi ajung in apele naturale direct sau prin intermediul apelor uzate.

Sursele de poluare se clasifica in functie de:

depistarea sursei de poluare este dificila, iar pentru tratarea apelor subterane nu se prevad deseori nici un fel de instalatii.

Cauzele degradarii progresive trebuie demascate, deoarece gradul de poluare a apelor de importanta urbanistica si turistica exprima direct deficientele celor care au responsabilitatea de a asigura societatii un mediu de viata acceptabil.

Ce poti face tu?

Economiseste apa! Explica-le si celor

din jurul tau de ce trebuie sa faca acest lucru!
Daca nu folosesti in acel moment apa, nu lasa robinetele

sa curga! Sunt oameni pe planeta care sufera de sete!
Gunoiul nu se arunca in apa! Invata sa protejezi

mediul inconjurator dupa puterile tale!

Economiseşte apa! Nu lăsa robinetele

de la chiuveta de acasă sau de la şcoală

să curgă, dacă nimeni nu are nevoie

de ele!

Apa pe care nu o mai bei vars-o la

rădăcina unei plante!

Păstrează curată apa din lacuri, râuri şi

mări!

Cum protejam apele?

Masuri de prevenire a poluarii apei:

· interzicerea indepartarii la intamplare a deseurilor de orice fel, care ar putea polua apa;

· organizarea corecta a sistemelor de canalizare si a instalatiilor locale;

· construirea de statii de epurare a apei uzate;

· construirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale intreprinderilor industriale;

· inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din apele reziduale ale unitatilor unde se produc sau se utilizeaza astfel de substante;